Vino...

S-a lasat amăgitoare noaptea,

Cuprinsă de un întuneric ameninţător

Se joaca şi luna, îmi mângâie chipul

Sperând să-şi alunge singurătatea

Este tristă de veacuri, deşi luminează

Asemeni unui zâmbet ce ascunde sute de lacrimi,

Visez în tăcere, aştern gănduri şi şoapte

Ma simt abandonat în tristeţe

Încerc să respir, dar îmi lipseşte aerul

Aş vrea să ascult dar nu înteleg tăcerea

Unde eşti, să pot zbura?

Un suflet ce este singur nu oglindeşte nimic

Fără parfum degeaba şi floarea

Ştiu că mă cauţi, am aripile frânte

Grea este magia când crezi doar în ea

De ce nu te apropii? strânge-mă în braţe

Arată-mi lumina, acoperă-mi ochii

Mângâie-mi buzele ce parcă suspină

Otrăveşte-mă cu dulceaţă, am să mor pt.tine

Şopteşte-mi dorinţe, doreşte-ţi în şoapte

Iubeşte, alintă, priveşte, sărută

Trăieste prin mine, suspină, zâmbeşte

Alungă-mi amarul, uită de lume

De paşii trişti ai singurătăţii

Ecoul lor apăsător îmi inundă timpanele

Amorţind sufletul…

Am rămas doar o flacără în vânt

Şi dor îmi e de tine.

Arată-te odată

Mai mult decât viaţa, atât te-aş iubi.